Șeful de la Drumuri și Autostrăzi a fost șofer pentru o zi: „Mi-a fost rușine că sunt directorul acestei companii, în această țară”

Directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a mărturisit la o întâlnire cu drumarii că i-a fost rușine că este șeful companiei atunci când a trecut cu mașina pe o porțiune din drumul național 76, care leagă Oradea de Beiuș.

„Este de neimaginat ca în 2015 un drum național să arate cum arată acest DN76 pe această porțiune, că nu peste tot arată așa. Că ceilalți constructori chiar lucrează. Mai greu, mai puțin greu, unii mai repede, unii mai încet, dar lucrează, se vede ceva. Aici este… când am fost pe el… vă spun sincer mi-a fost rușine că sunt directorul acestei companii, în această țară, având în vedere cum arată starea drumului… de ce zic acestei companii pentru că această companie se ocupă de drumurile naționale. Nimeni nu pomenește numele vostru, pomenește numele nostru și în sensul acesta am zis îmi este rușine pentru că noi practic încercăm să vă susținem pe voi și voi nu faceți nimic. Absolut nimic”, a declarat Narcis Neaga, director CNADNR.

Șeful CNADNR a decis imediat rezilierea contractului cu constructorii de pe respectivul segment de drum, firmele Compania de Construcții Căi Ferate și Drumuri Timișoara și Societatea de Construcții în Transporturi București. Lucrările de reabilitare au demarat în octombrie anul trecut și au progresat doar cu 0,7%.

Pentru tronsonul Oradea-Pocola va fi organizată o nouă licitație, iar lucrările ar trebui să fie gata în toamnă, astfel încât fondurile europene pentru acest proiect să nu fie pierdute.

„Drum decedat”

Același drum a mai ajuns în centrul atenției publice în august anul trecut. Atunci aproximativ 100 de persoane au protestat într-o parcare de la intrarea în comuna bihoreană Pocola, față de starea DN76 Oradea-Beiuș-Deva (E 79), care era plin de gropi. Ei au adus chiar și o cruce pe care au scris: „DN76, decedat 2014″.

Protestatarii au purtat bannere cu sigla Uniunii Europene, pe care scria „Vrem drumuri europene, nu numai cu numele” și au adus la locul protestului o cruce de lemn pe care a fost inscripționat mesajul „DN76, decedat 2014″, dar și panouri cu fotografii înfățișând gropile de pe acest drum.

Totodată, oamenii au adus și câteva piese de mașini despre care au spus că au fost deteriorate pe această șosea.

„Vrem să aducem la cunoștința autorităților că acest drum european are caracteristicile și aspectul unui drum comunal. Pe acest drum au început lucrări, măsurători, încă din 2006. Suntem în 2014, au trecut 7-8 ani în care nu s-a făcut nimic și totul a fost distrus. Din ’89 și până azi au fost doar plombări, nu reparații capitale, este o șosea construită în anii ”50 și nu are cum să reziste traficului din această perioadă”, a spus atunci Dan Popa, unul dintre organizatorii protestului.

El a afirmat că, deși drumul are o importanță deosebită, inclusiv la nivel european, deoarece „este cea mai scurtă distanță între Viena, Budapesta și București”, este „revoltător” că lucrările nu sunt finalizate.

Protestatarii spuneau că locuitorii sunt afectați de starea șoselei, pe de o parte deoarece în caz de urgențe ambulanțele și alte autospeciale de intervenție ajung mai greu la ei, iar pe de alta întrucât afacerile din zonă au de suferit, marfa localnicilor fiind refuzată din cauză că nu ajunge la timp la destinații, iar mașinile sunt distruse din cauza gropilor și denivelărilor.

Un alt clip apărut luna trecută pe internet arăta un adevărat crater pe DN1. În imagini apar doi tineri care plantează panseluțe în groapa care avea o lungime de 1,5 metri și 10 centimetri adâncime.

”Cel mai probabil gropile vor rămâne acolo până când cineva va avea un interes financiar în a le astupa cu adevărat”, spuneau inițiatorii.

La câteva săptămâni de la postarea clipului pe net un comentariu postat arată că autoritățile au astupat groapa ivită în mijlocul drumului.

Jumătate din drumurile publice cu „îmbrăcăminți ușoare rutiere” au durata depășită

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, 44,4% din lungimea drumurilor modernizate și 52,0% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere aveau anul trecut durata depășită.

Pe de altă parte, în România există în prezent 15 kilometri de drumuri naționale de pământ, pe care șoferii sunt obligați să circule cu rovinietă. În total, peste 38% din drumurile publice din țara noastră sunt pietruite sau de pământ, reiese din datele INS.

sursa INS

Mai bine de o treime din drumurile publice din țara noastră sunt drumuri pietruite și de pământ.

Concret, aproximativ 30.240 km (35,4% din drumurile publice) sunt drumuri modernizate, 22.088 km (25,9%) sunt drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere, iar 33.034 km (38,7%) sunt drumuri pietruite și de pământ.

Drumurile publice din România totalizau la sfârșitul anului trecut 85.362 km, din care 17.272 km (20,2%) drumuri naționale, 35.505 km (41,6%) drumuri județene și 32.585 km (38,2%), drumuri comunale, potrivit INS.